In articol:
Decesul lui Bogdan Socol a șocat o țară întreagă. Celebrul comentator sportiv, în vârstă de 42 de ani, a pierit fulgerător în urma unui șoc hipotermic, după ce a înotat într-un lac înghețat. Iată ce spun specialiștii despre șansele de supraviețuire în astfel de cazuri!
Care erau șansele ca Bogdan Socol să fie salvat?
Inima lui Bogdan Socol a cedat la scurt timp după ce a fost scos din apele înghețate, în timpul unui antrenament. Din nefericire, medicii nu au mai putut face nimic pentru comentatorul sportiv, care suferise un șoc hipotermic.
Doctorul Radu Țincu a explicat că în astfel de situații șansele de supraviețuire sunt minime, și asta pentru că cel mai adesea apar tulburări de ritm cardiac, care pot duce la deces: „Sunt două variante care pot pune în pericol viaţa unei persoane care face scufundări în apele îngheţate. Una poate fi la momentul imersiei în apă, când apare o diferenţă de temperatură şi acel echilibru termic nu se poate realiza într-un timp rezonabil şi în această perioadă a imersiei pot să apară tulburări de ritm cardiac, poate apărea o tulburare de ritm cardiac indusă,
tocmai de acest efort pe care organismul trebuie să-l facă pentru a atinge un echilibru termic.
Cei mai mulţi dintre cei care-şi pierd viaţa o fac prin şoc hipotermic, adică printr-o pierdere progresivă de căldură. Într-atât de mult scade temperatura corpului încât apar tulburări metabolice, apar tulburări în perfuzia unor organe, apar vasoconstricţii ale vaselor cardiace, lucru care poate să ducă la dezvoltarea unui infarct miocradic, ceea ce duce la o tulburare de ritm cardiac.”, a declarat dr. Radu Țincu, pentru romaniatv.net.
Bogdan Socol
[Sursa foto: Facebook]
Specialistul susține că există și cazuri în care persoanele pot fi salvate în urma unui șoc hipotermic, după ce pacientul intră într-o așa-zisă stare de hibernare și este reîncălzit, dar numai dacă organismul nu ajunge să producă substanțe toxice, care să conducă la deces: „Persoanele pot fi scoase cu activitate cardiacă pentru că scăderea temperaturii duce la scăderea ratei de metabolism, iar acest lucru ajută la menţinerea unei activități cardiace. Este vorba despre aşa-zisa stare de hibernare. Însă modificările pe care temperaturile scăzute le produc pe musculatura periferică duc la degajarea de substanţe toxice în urma lipsei de oxigenare.
Când pacientul e reîncălzit, lucru care trebuie făcut pentru a-l putea salva, din aceste zone care nu au avut vascularizaţie se pot elibera anumite substanţe toxice, precum produşi de necroză musculară, acid lactic. Mulţi îşi pierd viaţa în această fază de reîncălzire prin ceea ce se numeşte sindrom de reperfuzie.”, a concluzionat dr. Radu Țincu, pentru sursa citată.