Marti, 07 Noiembrie 2023, ora 10:14
1709 citiri
Pacientul cu Parkinson (în bluză) FOTO / captură video Reuters
Primul pacient cu Parkinson căruia i-a fost montat un implant în coloana vertebrală mărturisește că tratamentul îi permite să facă gesturi care înainte erau imposibile: să se ridice fără efort de pe scaun, să meargă pe jos distanțe lungi.
Marc Gauthier (63 de ani) este primul pacient cu boala Parkinson care în urma unui tratament poate duce o viață normală. Tratamentul constă în montarea unei neuroproteze, operație realizată la Spitalul Universitar din Lausanne, ELveția.
Respectiva proteză conţine un câmp de electrozi plasaţi pe măduva spinării, iar combinat cu un generator de impulsuri electrice plasat sub pielea abdomenului său, noul dispozitiv stimulează măduva spinării pentru a-i activa muşchii picioarelor, arată digi24.
”Mi-a schimbat viaţa, pentru că acum sunt independent. (…) Pot să plec de acasă, să fac diverse treburi. Mă duc chiar şi pe jos”, a mărturisit pacientul pentru Reuters.
A long-term Parkinson’s disease patient, Marc Gauthier, was essentially confined to his home until he became the first person to receive a new Swiss-designed implant that has dramatically improved his ability to walk https://t.co/wrb095SYNr pic.twitter.com/9JqQgMlqz6
— Reuters (@Reuters) November 6, 2023
Boala Parkinson este o afecțiune neurologică degenerativă, cu simptome precum tremurături, rigiditate şi dificultăţi de echilibru şi coordonare.
Numărul cazurilor diagnosticate de Parkinson s-a dublat în ultimii 25 de ani, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii: peste 8,5 milioane de oameni care sufereau de această maladie în 2019.
Unul dintre medicii care au coordonat proiectul susține că impulsurile electrice trimise spre măduva spinării pacientului i-au permis acestuia să meargă precum o persoană care nu are această boală.
„Credem cu tărie că mulţi indivizi ar putea beneficia de această terapie”, a spus Gregoire Courtine, profesor de ştiinţe neurologice la Institutul Federal Elveţian de Tehnologie din Lausanne (EPFL), Universitatea din Lausanne şi CHUV.
Echipa medicului amintit intenţionează să demareze teste clinice pe alţi şase noi pacienţi anul viitor.
